Monthly Archives: noiembrie 2016

Floare albastră, de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat literar)

Poezia Floare albastră, de Mihai Eminescu, fundamentează motivul poetic al „florii albastre”, întâlnit la romanticii europeni pentru a ilustra sentimentul de dragoste sau chipul iubitei, precum şi tendinţa de proiectare a iubirii în infinit. Deşi nu s-a găsit nicăieri o însemnare făcută de Eminescu privind preluarea acestui motiv literar, George Călinescu susţine că este imposibil ca poetul român să nu fi avut cunoştinţă de existenţa acestuia în literatura germană, cu care a intrat în contact în timpul studiilor de la Viena şi Berlin. Poezie romantică Floare albastră face parte din tema iubirii şi a naturii, dar, spre deosebire de alte …

Read More »

Chiriţa în provinţie, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Vasile Alecsandri, personalitate marcantă a paşoptismului, se simte dator să contribuie la construirea politică, morală şi intelectuală a Principatelor Române şi consideră că spectacolul teatral atrage publicul mult mai uşor decât lectura, deoarece transmite mesajul în chip nemijlocit şi poate fi astfel un mijloc eficient de îndreptare a moravurilor societăţii şi de împlinire a idealurilor naţionale şi democratice ale epocii. În cei 46 de ani în care a scris piese de teatru, adică între 1840, când s-a jucat Farmazonul din Hârlău şi 1886, când a fost definitivată drama Ovidiu, a abordat cele mai variate specii dramatice: cântecele comice, farse, vodeviluri, …

Read More »

Georgica a IV-a, de Mircea Cărtărescu (comentariu literar, rezumat literar)

Poezia Georgica a IV-a, de Mircea Cărtărescu, face parte din volumul de debut Faruri, vitrine fotografii (1980), titlul poeziei fiind preluat de la poetul latin Vergiliu. Ciclul Georgicelor urmează numai ca pretext modelul antic, poetul român schimbând fundamental sensul poeziilor latine, păstrând însă numai inspiraţia din viaţa rurală. Cu toate acestea, ţăranul lui Cărtărescu şi-a mai pierdut din identitate, el este mai degrabă un personaj suburban, nici sătesc, nici orăşenesc, o imagine derutată a unui ins care nu-şi poate asuma în niciun fel existenţa. (Andrei Bodiu) În poezia Georgica a IV-a, Mircea Cărtărescu ilustrează maniera lirică postmodernistă, adică interesul artistului …

Read More »

Femeia în roşu, de Mircea Nedelciu, Adriana Babeţi şi Mircea Mihăieş (comentariu literar, rezumat literar)

Romanul postbelic Femeia în roşu este inedit mai întâi prin faptul că are trei autori, Mircea Nedelciu, Adriana Babeţi şi Mircea Mihăieş, apoi, pentru că o primă variantă a fost scrisă în 17 zile în anul 1986 şi, nu în ultimul rând, prin senzaţionalul subiectului imaginativ despre două destine care se intersectează: unul al gangsterului american John Dillinger şi celălalt al unei românce din Ardeal, Ana Persida Cumpănaş. Noutatea surprinzătoare o constituie statutul autorilor: Mircea Nedelciu, prozator, cu înclinaţii certe de teoretician, Adriana Babeţi, eseistă şi traducătoare, iar Mircea Mihăieş, critic şi eseist. Aşadar romanul a fost scris de un …

Read More »

Acuarelă, de Ion Minulescu (comentariu literare, rezumat literar)

Ion Minulescu, poet, prozator şi dramaturg, a fost un statornic simpatizant al ideilor simboliste, cu o notă mai luminoasă sub care se simte, totuşi, o undă de nostalgie. în spiritul acestei compuneri literare, poetul apelează la semnificaţii ancestrale, cum este cifra trei sau scrie cu majusculă cuvinte abstracte cu tentă simbolistă: Eternul, Nimicul, Imensul, Trecutul etc. Poezia lui Minulescu aduce o inovaţie inedită, o volubilitate evidentă, creaţiile lirice fiind adevărate miniaturi dramatice, cu personaje-actori care evoluează pe scena vieţii, ca într-o comedie. Dragostea este graţioasă, „iubire, bibelou de porţelan”, iar iubita, rămasă în aceeaşi notă de gingăşie, este o „porumbiţă …

Read More »

La hanul lui Mânjoală, de I.L. Caragiale (comentariu literar, rezumat literar)

La hanul lui Mânjoală, de I.L. Caragiale, este o nuvelă fantastică şi a apărut mai întâi în „Gazeta săteanului” (1898), apoi în volumul Nuvele, povestiri. Nuvela este o proză fantastică, fiind construită prin îmbinarea armonioasă a planului real cu cel fabulos. Acţiunea nuvelei se desfăşoară în două planuri temporale şi spaţiale, unul obiectiv, care înscrie evenimentele narate în prezentul realităţii şi celălalt, subiectiv, al fabulosului mitic, ce tulbură subconştientul uman. Tema Tema nuvelei ilustrează mitul folcloric al vrăjitoarei malefice, care-i atrage pe tineri şi-i întoarce din cale tulburându-le minţile, scoţând la suprafaţă dorinţe ascunse, dar care, odată ieşiţi din cercul …

Read More »

Rondelul rozelor ce mor, de Alexandru Macedonski (comentariu literar, rezumat literar)

Rondelul este alcătuit din 13 versuri, structurate în trei catrene şi un vers liber. Primele două versuri, care sintetizează motivul liric, sunt identice sau foarte asemănătoare cu ultimele două versuri ale strofei a doua, iar versul independent este reluarea primului vers. Această poezie cu formă fixă are numai două rime. Rondelul a fost „en vogue” în secolul al XV-lea în Franţa, prin poeţii Villon, Clement Marot şi denumea – la origine – un cântec şi un dans, iar la sfârşitul secolului al XIX-lea rondelul devine o poezie de virtuozitate la parnasieni. Macedonski preia modelul rondelurilor de la poeţii francezi Maurice …

Read More »

Concert din muzică de Bach, de Hortensia Papadat-Bengescu (comentariu literar, rezumat literar)

Hortensia Papadat-Bengescu, prozatoare, poetă, dramaturg, a debutat la patruzeci şi doi de ani, cu volumul de proză scurtă, Ape adânci (1919), primul roman, Balaurul, făcându-şi apariţia în 1923. Sprijinită de George Topârceanu, încurajată de Garabet Ibrăileanu şi sfătuită de Eugen Lovinescu, scriitoarea evoluează către o proză realist-obiectivă, inaugurată prin ciclul familiei Hallipa, alcătuit din patru romane: Fecioarele despletite (1926), Concert din muzică de Bach (1927), Drumul ascuns (1933) şi Rădăcini (1938), inaugurând astfel, în literatura română, romanul citadin. Cel mai izbutit roman al ciclului este considerat Concert din muzică de Bach, vocea auctorială explorând destinul Hallipilor, al rudelor şi prietenilor …

Read More »

În dulcele stil clasic, de Nichita Stănescu (comentariu literar, rezumat literar)

Poezia În dulcele stil clasic, de Nichita Stănescu, face parte din volumul căruia i-a dat şi titlul, publicat în 1970. În poeziile acestui volum, Nichita Stănescu se întoarce cu veselie spre lirismul clasic, creând adevărate parodii ale stilurilor sau temelor din poeziile tradiţionale, îmbrăcând formele” bine cunoscute de romanţă, baladă, poem eroic ori madrigal. Poezia În dulcele stil clasic este o creaţie „lirică galantă – sinteză între elegantul stil trubaduresc şi lamentaţiile amoroase din timpul lui Ienăchiţă Văcărescu – supusă de Nichita Stănescu unui […] tratament de regenerare-caricaturizare”. (Alex Ştefănescu) Spre deosebire de viziunea sentimentului de iubire din poezia Leoaică …

Read More »

Negustor lipscan, de Mihail Sadoveanu (comentariu literar, rezumat literar)

Hanu-Ancuţei (1928) face parte din opera de maturitate a lui Mihail Sadoveanu şi este, poate, cea mai strălucită creaţie lirico-epică a prozatorului. Volumul conţine nouă povestiri, relatate într-un spaţiu ocrotitor, la hanul Ancuţei, de către ţăranii moldoveni ce poposeau aici pentru odihnă şi petrecere, fiind ei înşişi participanţi direct sau martori ai evenimentelor narate. Întâmplările povestite au loc în vreme veche, în timp mitic românesc, se pot petrece oricând în spaţiul spiritualităţii şi al credinţelor ancestrale şi nu numai într-o anumită epocă socială. Negustor lipscan, a şaptea istorisire din volumul Hanu-Ancuţei, este o povestire în ramă, deoarece face parte din …

Read More »