Monthly Archives: octombrie 2016

Dumitru N. Burileanu

Dumitru N. Burileanu (26 octombrie 1869, Turnu Severin – 10 noiembrie 1947, Bucureşti) – clasicist şi gazetar. Este fiul Anei şi al lui Nicolae Burileanu. A copilărit pe moşia părinţilor săi din fosta plasă Blahniţa, judeţul Mehedinţi. Elev încă la Liceul „Carol I” din Ploieşti, Burileanu publică, în 1888, Elemente din istoria literaturei romane primitive. Urmează în Paris, la Sorbona, Facultatea de Litere. Obţinând, cu ajutorul lui T. Maiorescu, o bursă pentru a se specializa şi a susţine un doctorat în limba şi literatura greacă, audiază cursurile lui J.P. Rousselot, Paul Decharme şi Maurice Croiset. În 1898 este chemat la …

Read More »

Aristide Burileanu

Aristide Burileanu (1910, Bucureşti) – eseist şi critic literar. A fost diplomat în Portugalia în perioada în care şi Mircea Eliade, Leontin Jean Constantinescu şi Victor Cădere se găseau acolo. Rămas în exil, a lucrat ca ziarist la postul de radio Europa Liberă, chiar de la înfiinţarea acestuia. După încheierea mandatului său la Munchen, se stabileşte la New York ca redactor al Institutului de documentare al Europei Libere, sub direcţia lui George Ciorănescu. Colaborează sporadic la presa românească din exil cu scurte eseuri, dintre care cel despre Craii de Curtea-Veche (în „România”, New York, octombrie 1961) merită a fi în …

Read More »

Aurel M. Buricea

Aurel M. Buricea (27 octombrie 1943, Ulmu, judeţul Brăila) – poet. A urmat şcoala generală la Ulmu (1950-1957) şi liceul la Galaţi, apoi la Brăila (bacalaureat în 1961). Absolvent al Facultăţii de Matematică a Universităţii din Galaţi (1966), lucrează timp de peste trei decenii ca profesor de matematică la şcoala din localitatea natală. În anii ’90 devine director al Editurii Danubiu. A debutat în revista „Argeş” (1968). Prezent în Caietul debutanţilor (1977), publică primul volum personal de versuri, Sarea neagră a nopţilor, în 1979, cartea având pe copertă un text de recomandare semnat de Fănuş Neagu. Lirica lui Buricea constituie, …

Read More »

Iacob Burghiu

Iacob Burghiu (3 mai 1941, Zăicani, raionul Edineţ, Republica Moldova) – prozator. Este fiul Eudochiei (născută Voinarovschi-Chiaburu) şi al lui Iacob Burghiu, ţărani. A evoluat ca actor pe scena Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri” din Bălţi (1958-1960) şi pe aceea a Teatrului „Luceafărul” din Chişinău (1960-1964). A absolvit apoi Facultatea de Regie a Institutului de Cinematografie din Moscova (1969). A fost prim-viceministru al culturii din Republica Moldova (1991-1994) şi prim-vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, director al Centrului de Studii Literare şi Muzeografie „Mihail Kogălniceanu” (din 1995). În literatură, Burghiu a debutat cu o culegere de nuvele, Soare în cârjă …

Read More »

Lucian Bureriu

Lucian Bureriu (22 noiembrie 1942, Lugoj, judeţul Timiş) – poet şi prozator. Fiu al Carolinei (născută Planinger) şi al lui Romulus Bureriu, funcţionar, Bureriu urmează liceul la Lugoj (absolvit în 1960) şi Facultatea de Filologie, secţia română-germană, a Universităţii din Timişoara (1960-1965). Funcţionează ca profesor în satul timişan Curtea (1965-1972), redactor la revista „Orizont” (1972-1990), învăţător în comuna Biled, din 1990. Colaborează la „Scrisul bănăţean”, „Orizont”, „România literară”, „Luceafărul” etc. Între 1990 şi 1998, editează la Timişoara publicaţiile „Ecologistul” şi „Cuvânt românesc”. Debutează cu poezie în „Scrisul bănăţean” (1960) şi editorial cu volumul de versuri Afectivităţi conştiente (1968). În poezie, …

Read More »

Teodor Burada

Teodor (Tudorachi) Burada (28 august 1800, Odobeşti, judeţul Vrancea – 14 iunie 1866, Iaşi) – memorialist, profesor şi psalt. Fiu al preotului Radu Burada din Odobeşti, Burada învaţă mai întâi acasă, după care este trimis, în anul 1816, la Seminarul de la Socola din Iaşi. Întors acasă, serdarul Constantin Robescu, care îl adoptă, se îngrijeşte de educaţia sa muzicală. Chemat de domnitorul Ioan Sandu Sturza la Iaşi, în 1823, pentru a primi rangul de clucer, este surghiunit în anul următor la mănăstirea Neamţ, sub bănuiala de a se fi amestecat într-un complot împotriva domnitorului. Evadează şi fuge în Ţara Românească, …

Read More »

Teodor T. Burada

Teodor T. Burada (3 octombrie 1839, Iaşi – 17 februarie 1923, Iaşi) – muzicolog, folclorist, etnograf, violonist, memorialist şi istoric al teatrului. Cărturar de formaţie enciclopedică, în permanent contact cu evenimentele culturale din epocă, Burada a moştenit de la tatăl său, Teodor (Tudorachi) Burada, mare vornic în Moldova, talentul de memorialist, iar de la mama sa Maria (născută Isăcescu), aparţinând unei vechi familii de boieri moldoveni, înclinaţia spre muzică, literatură şi limbi străine. Şi-a făcut primele studii în casa părintească, având profesori iluştri precum V.A. Urechia şi Grigore Cobălcescu. A intrat, în 1856, cadet la Şcoala Militară, pe care o …

Read More »

Maria Burada

Maria Burada (15 aprilie 1812, Iaşi – 11 februarie 1886, Iaşi) – traducătoare. Fiică a şătrarului Ioan Isăcescu, Burada a primit o educaţie aleasă în familie (cunoştea limbile greacă, franceză, rusă, germană), în 1831 se căsătoreşte cu vornicul Teodor Burada. Mamă a folcloristului Teodor T. Burada, ea este prima femeie din Moldova care traduce piese de teatru. În 1847 tălmăceşte melodrama în patru acte Clopotarul de la Sf. Pavel de J. Bouchardy (o traducere anterioară a acestei piese, datorată lui Petre Teulescu, apăruse la Bucureşti, în 1846). Piesa, care s-a jucat la Iaşi la 15 martie 1848, a stârnit un …

Read More »

Andrei Burac

Andrei Burac (17 august 1938, Cârăţăni, judeţul Tighina, Basarabia) – poet şi prozator. Este fiul Marinei (născută Popov) şi al lui Dorofei Burac, ţărani. A făcut studii la Institutul de Medicină din Chişinău (1958-1964) şi a urmat cursurile literare superioare de pe lângă Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1975-1977). A fost redactor la Enciclopedia Moldovenească şi la revista „Columna”, secretar al Filialei Moldova a organizaţiei mondiale a scriitorilor (PEN-Club). În volumele Ispita înfloririi (1970) şi Culegători în amurg (1976), Burac cultivă o specie de ruralism naturalist, înrudit cu al lui Ilarie Voronca şi intrat într-o organică simbioză cu …

Read More »

Gheorghe V. Bumbeşti

Gheorghe V. Bumbeşti (1919) – poet, prozator şi eseist. Fiu al regizorului Victor Bumbeşti, Bumbeşti a învăţat la Liceul „Sf. Sava” din Bucureşti, debutând în revista liceului, în decembrie 1935, cu poezii şi cronici literare. Colaborează cu versuri la „Gândirea”, „Sfarmă-Piatră”, „Presa”, începând din 1939. A fost elev al lui D. Gusti, la Universitatea din Bucureşti. Redactor la „Gândul nostru” (1941-1942), este între 1942 şi 1944 secretarul de redacţie al „Caietelor de filosof ie”, publicaţia lui Anton Dumitriu. Lucrările sale despre Filosofia Kabalei (1942), Sfârşitul omului nou (1943), Logica lui Hegel (1944) sau Valoarea idealului (1945) se publică, de altfel, …

Read More »