Monthly Archives: iulie 2016

Constantin Argetoianu despre procesul electoral

Funcţionarea mecanismului democratic în perioada interbelică a fost destul de complexă şi dificilă. Cauza principală provenea din faptul că după 1918 s-a menţinut vechea practică instituită, de Carol I, ca regele să numească guvernul, după care urma dizolvarea corpurilor legiuitoare şi organizarea alegerilor parlamentare. Astfel, se inversau raporturile dintre puterea executivă şi cea legislativă. Deci nu guvernul era expresia parlamentului, ci invers, executivul „făcea” legislativul, generând numeroase abuzuri. Partidul chemat să formeze guvernul apela la metode cu îndelungată tradiţie în viaţa politică românească, pentru a-şi asigura o puternică majoritate în Parlament. Cercetând rezultatele alegerilor, descoperim cât de importantă a fost …

Read More »

Moneda geto-dacă

Dezvoltarea forţelor de producţie, care au luat un avânt deosebit în cursul celei de-a doua perioade a culturii geto-dace, a creat condiţiile unei producţii de mărfuri. Aceasta a dus la nevoia baterii monedei locale, menită să servească procesul de schimb. Societatea geto-dacă aprecia profund foloasele acestui mijloc comod şi universal de evaluare a mărfurilor, care este banul. Monedele de import, oricât de mare era afluenţa lor ca urmare a unei creşteri asidue a schimburilor cu oraşele pontice şi cu statele elenistice, nu erau de ajuns pentru noile nevoi ale unei societăţi locale dezvoltate. De aci iniţiativa păturilor avute ale triburilor …

Read More »

Instituţiile şi drepturile cetăţeneşti în România

Justiţia şi apărarea drepturilor cetăţeneşti Una din caracteristicile de bază ale unui sistem democratic este înscrierea în Constituţie a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, cât şi respectarea acestora. Drepturi şi libertăţi cetăţeneşti au fost prevăzute în toate Constituţiile României, începând cu cea din 1866 şi până la cea din 1991, unele cu libertăţi şi drepturi mai restrânse altele mai dezvoltate. Toate prevăd drepturi precum: libertatea conştiinţei, libertatea presei, a întrunirilor, a învăţământului, inviolabilitatea domiciliului, secretul corespondenţei, egalitatea în faţa legii etc. Există şi deosebiri care apar ca urmare a regimurilor politice diferite pe care le-a avut România în anumite …

Read More »

Sciţii şi rolul lor în dezvoltarea culturii tracice locale

Intervenţia factorului scitic în procesul dezvoltării social-economice a populaţiei locale reprezintă un fenomen care se desfăşoară paralel cu influenţa civilizaţiei greceşti, cu care se întrepătrunde. Influenţa scitică nu a avut profunzimea celei elenice, dar ea s-a manifestat pe un spaţiu mult mai vast. În momentul când se constată pe teritoriul României prezenţa primelor elemente de cultură scitică – aproximativ la sfârşitul secolului VI până la începutul secolului V î.Hr. – sciţii aveau o organizare socială mai avansată decât triburile din Carpaţi, o cultură mai evoluată şi o artă proprie, de stil animalier. Diplomaţia asiriană a reuşit să folosească pe sciţi …

Read More »

Clasele sociale din Dacia romană

Societatea din Dacia romană este împărţită în clase antagoniste. Clasele fundamentale sunt cele proprii orânduirii sclavagiste, adică stăpânii de sclavi şi sclavii. Clasa stăpânilor de sclavi, alcătuind o minoritate privilegiată, este deţinătoarea mijloacelor de producţie. Sclavii şi păturile exploatate ale populaţiei libere formează principala forţă de muncă în activitatea economică şi productivă din Dacia. Relaţiile de exploatare sclavagiste sunt predominante în principalele ramuri de producţie şi ele determină toate aspectele vieţii economice, sociale, politice şi culturale, punându-şi pecetea pe toate realizările din această epocă în domeniul culturii materiale şi spirituale. Exploatarea sclavilor îmbracă şi în Dacia formele nemiloase şi inumane …

Read More »

Moravuri şi idei ale restauraţiei din Anglia

Firea omenească e nevoită să oscileze în jurul unor sentimente destul de statornice. Constrângerea pe care puritanii o impuseseră pasiunilor trebuia să fie urmată de o destindere. Se înţelege de ce cavalerii, persecutaţi timp de 20 de ani, au resimţit o firească repulsie faţă de moravurile şi ideile din pricina cărora au avut atâta de suferit şi de ce, în reacţia lor, au depăşit măsura. La curtea lui Carol al II‑lea, ura faţă de ipocrizie a mers până la dispreţul decenţei. Pentru că se terminase cu feţele acelea întunecate şi cu moda părului scurt care se înstăpâniseră la Westminster, Whitehall …

Read More »

Galeria marilor voievozi ai ţărilor române

Mircea cel Bătrân (1386-1418) „cel mai viteaz şi mai ager dintre principii creştini” (cronicar turc) Bun organizator, Mircea cel Bătrân a consolidat şi desăvârşit organizarea instituţională a statului, preocupându-se de sporirea avuţiei ţării şi de întărirea capacităţii de apărare. În politica externă a manifestat abilitate politică şi diplomatică, a întreţinut bune relaţii cu Moldova şi Polonia şi a încheiat o alianţă antiotomană cu Ungaria. A sprijinit lupta anti-otomană a sârbilor conduşi de cneazul Lazăr (1389) şi a luptat împotriva turcilor la Rovine (1395) şi la Nicopole (1396). După 1402 s-a implicat în luptele pentru succesiune din Imperiul otoman, susţinând diferiţi …

Read More »

Tributul şi alte poveri ale Moldovei şi Ţării Româneşti

Cu ce scop era pus în scaun un domn român, el ştia cât se poate de bine această misiune: el avea pur şi simplu datoria să administreze ţara spre folosul exclusiv al „împăratului”. În primul rând, suzeranul cerea plata punctuală a tributului, a cărui întârziere era socotită ca un semn de răzvrătire şi supunea pe vinovat la pedeapsa cu moarte. Pe la începutul lui aprilie trebuiau predate regulat la vistierie pungile cu aspri datorite. Vistiernicul se convingea personal dacă erau de fapt câte 500 bucăţi în fiecare pungă şi le pecetluia cu pecetea sa. Apoi haraciul împărătesc se încărca pe …

Read More »

Coaliţia de la Mazar-paşa (1875)

Grupările liberale îşi strânseseră rândurile încă din timpul iernii, folosind nemulţumirea maselor şi a burgheziei, precum şi greutăţile economice ale moşierimii mijlocii şi mici. La 23 ianuarie / 4 februarie 1875, ele înfiinţaseră ziarul „Alegătorul liber”, care a deschis campania contra conservatorilor în vederea alegerilor din primăvară, în martie s-au înţeles să ducă împreună lupta electorală, atrăgând şi pe Epureanu. Lipsită de sprijinul unei însemnate părţi a moşierimii, coaliţia conservatoare a intensificat acţiunea de falsificare a alegerilor. Cu toate acestea, au reuşit majoritatea capilor opoziţiei. La Bucureşti, unde s-au produs ciocniri sân-geroase, au fost aleşi numai candidaţii liberali, ceea ce …

Read More »

Insurecţia naţională antifascistă

Pregătirea politică şi militară a insurecţiei în primăvara şi vara anului 1944 Rezistenţa crescândă organizată în ţară, repetatele înfrângeri ale armatelor hitleriste şi ale sateliţilor Germaniei, pe toate fronturile de luptă, au împins regimul dictaturii antonesciene într-o criză acută. Constrâns de situaţia politică internă şi internaţională, guvernul antonescian a încercat încă din primăvara anului 1942 să încheie o pace separată cu Statele Unite şi Anglia, continuând războiul dezastruos din răsărit. În acest scop reprezentanţii guvernului antonescian, cu asentimentul cercurilor reacţionare şi al conducerilor partidelor istorice, au sondat opiniile puterilor occidentale stabilind anumite contacte cu diplomaţii acestor puteri acreditaţi în Portugalia, …

Read More »