Monthly Archives: iulie 2016

Recunoaşterea internaţională a independenţei depline a României

Victoria asupra imperiului otoman – la obţinerea căreia poporul român contribuise cu întregul lui potenţial material, uman şi militar – a pus Poarta în imposibilitatea de a mai menţine, indiferent sub ce formă sau pretexte, vestigiile unei dominaţii potrivnice devenirii istorice. Târziu, începea şi la Constantinopol să se perceapă necesitatea de a reaşeza pe baze noi raporturile româno-otomane (şi prin aceasta cele româno-turce) pentru a şterge amintirea trecutului şi a înfăptui o reconciliere istorică. Oricât de ciudat ar părea, principalele obstacole în calea recunoaşterii independenţei României la negocierile postbelice au rezultat nu atât din opoziţia fostei puteri suzerane, cât din …

Read More »

Consecinţele economice ale primului război mondial

Europa între liberalismul politic şi neoliberalismul economic La sfârşitul primului război mondial, Europa a cunoscut un al doilea val de construcţii naţionale. Naţiunile Europei Centrale şi Orientale au constituit state naţionale, profitând de fărâmiţarea Imperiului Rus, a celui Austro-Ungar şi a celui Otoman. Astfel, a fost extinsă Europa liberală care fusese încurajată de faimoasa „Declaraţie în 14 puncte” a preşedintelui Wilson în care se regăsea şi ideea respectării dreptului popoarelor de a dispune de ele însele. Războiul a impus însă statelor europene o economie tot mai planificată, în cadrul căreia un scenariu de dezvoltare prevedea consecinţele unor acţiuni concentrate. Capitalismul …

Read More »

Generaţia paşoptistă şi proiectul liberal

După 1821, tineri moldoveni şi munteni au plecat la studii în străinătate, cu deosebire la Paris, unde au luat contact cu ideile liberale. Epoca regulamentară, favorabilă şcolii naţionale şi contactelor intelectuale cu Occidentul, a asigurat formarea unei generaţii preocupate de transformarea fundamentală a societăţii româneşti. Această generaţie a contribuit la organizarea Revoluţiei de la 1848 şi la fondarea statului naţional. Ideilor liberale s-au afirmat în anumite cercuri politice şi culturale, în cadrul unor societăţi secrete dintre care unele erau legate de lojele masoneriei franceze, care reuneau o serie de personalităţi: Nicolae Bălcescu, Ştefan Golescu, C.A. Rosetti, Mihail Kogălniceanu, fraţii Golescu, …

Read More »

Sărbătorile în Dobrogea romană

De cultele amintite se leagă, de altă parte, celebrarea în cetăţile dobrogene a unor sărbători anuale după datini moştenite din strămoşi. Unele sunt pomenite în documentele epigrafice în chip explicit, caracterul altora poate fi numai presupus pe baza unor mărturii indirecte. Din numărul lor fac parte aşa-numitele Hermaia, sărbătoare în cinstea lui Hermes, celebrată îndeosebi de asociaţiile de efebi, de „tineri” şi, îndeobşte, de frecventatorii gimnaziilor; Targeliile, închinate lui Apollo şi surorii sale Artemis; Tauriile, legate de cultul lui Poseidon; Apaturiile, străveche festivitate ioniană, cu prilejul căreia copiii de ambele sexe se înscriau de părinţi în registrele fratriilor; în sfârşit, …

Read More »

Participarea României la războiul antihitlerist

Eliberarea întregii ţări de sub ocupaţia germano-horthystă După încheierea victorioasă a insurecţiei care a dus la eliberarea Munteniei, Dobrogei, Olteniei, Banatului, Crişanei şi părţii de sud a Transilvaniei, armata română, credincioasă voinţei poporului, a dus mai departe lupta pentru curăţirea întregului teritoriu al României de trupele hitleriste şi horthyste şi pentru zdrobirea definitivă a forţelor inamice. Cot la cot cu armata sovietică, forţele armate ale României au pus în slujba victoriei toată capacitatea lor de luptă, în cursul operaţiunilor grele împotriva duşmanului armata română a avut sprijinul neprecupeţit al întregului popor care, înţelegând gravitatea şi importanţa momentului istoric, a urmat …

Read More »

Creştinismul şi germanismul în Anglia

Începând din secolul al VIII-lea, întreaga Anglie face parte din biserica romană. Regii se reazemă pe biserică, în primul rând pentru că sunt credincioşi, dar şi pentru că înţeleg că această biserică, moştenitoare a tradiţiilor imperiale, le aducea o ierarhie, o organizare şi o experienţă care le lipseau. Vreme îndelungată episcopii şi arhiepiscopii vor fi miniştrii fireşti ai regelui. Biserica, dinspre partea sa, susţine monarhiile, ea având nevoie de o putere temporală care să impună respectarea legilor sale. Pentru papalitate este o dovadă de mare tărie că a putut întemeia în Anglia şi Germania biserici noi şi supuse. Bisericile din …

Read More »

Raialele şi paşalâcurile pe teritoriul ţărilor române în a doua jumătate a secolului al XVI-lea

Încercuirea ţărilor române de turci Turcii şi-au asigurat supunerea celor trei ţări româneşti şi prin organizarea în jurul lor a unor teritorii militare – paşaucun şi raiale – de unde sa le poată supraveghea şi ţine în frâu la nevoie şi, totodată, să împiedice puterile vecine – Polonia şi Imperiul habsburgic – de a le aduce sub ascultarea lor. Această zonă de supraveghere s-a format treptat, din secolul al XV-lea până în secolul al XVII-lea. După ocuparea Bulgariei şi a Dobrogei, turcii au întărit vechile cetăţi de pe malul drept al Dunării: Vidin, Nicopole, Rusciuk, Silistra, Isaccea; sprijiniţi apoi pe …

Read More »

Douăzeci de ani de dominaţie a Coroanei în România

Noul guvern, pregătind alegerile, înăbuşi, în primăvară, acea serioasă mişcare ţărănească, pe baza formulei de iuncăr prusian a lui Carp: „represiunea şi pe urmă vom aviza”, înainte de a purcede la o soluţie de moment a chestiei rurale care fu împroprietărirea „însurăţeilor”. Carp însuşi lua în vară interimatul Agriculturii, pe care socotise ca-l poate purta până atunci Maiorescu. De 10 mai, regele credea că se poate sprijini pe o adevărată uniune naţională, şi el întreprinse, într-un moment încă aşa de puţin sigur supt toate raporturile, o nouă călătorie în Apus, pentru scopuri de sănătate, în iulie. La întoarcere, în septembrie, …

Read More »

Lumea satului în ţările române în timpul Evului Mediu

În Evul Mediu, românii au locuit în principal la sate. Lumea rurală a stat la baza economiei medievale, fiind caracterizată prin structuri sociale şi politice specifice epocii. Îndeletnicirile de bază ale populaţiei erau agricultura, creşterea animalelor, albinăritul, pescuitul şi meşteşugurile. Satul a fost, în cea mai mare parte a epocii medievale, principalul furnizor de bunuri materiale, de forţă de muncă şi de soldaţi. Economia rurală De-a lungul întregului ev mediu românesc, activitatea economică principală a reprezentat-o, în toate ţările române, agricultura. Sporirea calităţii şi productivităţii solului, ameliorările aduse utilajului agricol, folosirea pe scară largă a tracţiunii animale şi a îngrăşămintelor, …

Read More »

Programul revoluţionar de la Braşov din 1848

Programul revoluţionar moldovean cel mai înaintat a fost Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei, redactat la 12/24 mai 1848 la Braşov de grupul de exilaţi, care cuprindea pe cei mai înaintaţi luptători moldoveni. De data aceasta erau împreună conducătorii mişcării din martie şi grupul de moldoveni întorşi de la Paris în frunte cu Costache Negri şi Alecu Russo. În cele şase articole ale Prinţipiilor se prevedea completa abolire a tuturor privilegiilor feudale, „întemeierea instituţiilor ţării pe principiile de libertate, de egalitate şi frăţietate dezvoltate în toată întinderea lor”. În acest program, chestiunea ţărănească ocupa un loc central. Ea era înscrisă în …

Read More »