Monthly Archives: iulie 2016

Închiderea Adunărilor ad-hoc. Conferinţa de la Paris din 1858 şi elaborarea Convenţiei

La începutul anului 1858, potrivit dorinţei şi îndemnurilor boierimii reacţionare din cele două ţări, şi exprimând acordul puterilor semnatare ale tratatului de la Paris din 1856, un firman turcesc punea capăt existenţei Adunărilor ad-hoc, problema Unirii şi viitoarei organizări a Principatelor trecând din nou în discuţia diplomaţiei europene, deşi în primele luni ale anului 1858 preocupările acesteia privind problema românească erau încă destul de reduse în aşteptarea raportului Comisiei de informare de la Bucureşti. Lucrările comisarilor puterilor se tărăgănau. Abia la 26 martie / 7 aprilie 1858 raportul comisiei asupra situaţiei Principatelor era deplin întocmit şi apoi semnat de comisari …

Read More »

Muntenia şi Moldova în epoca romană

Între cele două părţi române care au fost organizate de romani în forme provinciale depline: de o parte Dobrogea aparţinând Moesiei Inferioare, de alta Transilvania, Banatul şi Oltenia alcătuind provincia Dacia, rămâneau teritoriile Munteniei şi Moldovei, care, în ciuda importantei lor poziţii geografice intermediare, au fost lăsate în afara sistemului administrativ roman şi în afara limes-ului. Fixată în mod necesar de-a lungul unor mari obstacole naturale, ca Dunărea şi Carpaţii, frontiera imperiului nu putea îngloba decât cu grele riscuri nişte regiuni de şes cu totul deschise în faţa ameninţărilor dinspre nord şi răsărit. Pe de altă parte, însă, tocmai aceste …

Read More »

Drepturi şi libertăţi cetăţeneşti la 1848

Intelectualii români de la 1848 au fost influenţaţi de activitatea politică şi culturală a două generaţii: cea a iluminiştilor şi clasiciştilor din secolul al XVIII-lea şi cea a romanticilor de la începutul secolului al XIX-lea. Alături de ideea de naţiune, de cererile de independenţă sau autonomie politică prin invocarea dreptului legitim la autodeterminare al unei comunităţi etnice, au apărut bine formulate drepturile şi libertăţile cetăţeneşti. În programul de la Iaşi, „Petiţiunea-proclamaţie”, boierimea liberală considera necesară desfiinţarea cenzurii şi garantarea libertăţii personale, ca „nimeni să nu poată fi pedepsit decât pe temeiul legilor şi în urma unei hotărâri judecătoreşti”. Transilvănenii pretindeau, …

Read More »

Pacea armată din Anglia

Noul rege avea în momentul urcării sale pe tron aproape 60 de ani. Ca prinţ de Wales, mama sa îl ţinuse departe de treburile statului. Opinia publică, şi mai ales supuşii săi neconformişti, judeca cu asprime viaţa lui, care până atunci păruse a fi închinată numai plăcerilor. Dar Eduard al VII‑lea avea bun‑simţ, bonomie şi tact. Călătorise mult şi cunoştea bine Europa, oamenii de stat din toate ţările, precum şi limitele puterii Angliei. În timp ce la Paris avea numeroşi prieteni, şi chiar printre oamenii de stat republicani, nepotul său, Wilhelm al II‑lea, împărat al Germaniei începând din 1888, nutrea …

Read More »

Cultura în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVII-lea

Problemele culturii româneşti capătă în cursul secolului al XVII-lea o complexitate tot mai mare, datorită atât creşterii generale a activităţii culturale şi înmulţirii domeniilor de creaţie, cât şi contactului cu un număr mai însemnat de medii de cultură străine. Impunerea treptată a limbii vorbite de popor ca limbă a culturii scrise constituie fenomenul cultural dominant al acestei epoci. Importanţa luptei pentru triumful limbii române nu se mărgineşte numai la folosirea unui mijloc de expresie mai adecvat, mai aderent, cu toate dificultăţile începutului, la gândirea şi sentimentul care urmau să fie exprimate. Vechea noastră istoriografie vedea o vină în natura hainei …

Read More »

Noua ordine nazistă în Europa

Europa hitleristă La începutul războiului, Adolf Hitler intenţiona să întemeieze o „Germanie Mare”, să distrugă Rusia bolşevică şi să creeze o nouă ordine mondială, bazată pe conceptul de supremaţie rasială a arienilor. În 1942 visurile sale erau pe cale să se împlinească. Europa era dominată, direct sau indirect, de Germania nazistă. Europa germană, protejată în vest de „Zidul Atlanticului”, cuprindea: Germania Mare, cu 100 milioane de locuitori, formată din Reich-ul din 1939 sporit cu anexările teritoriale dintre anii 1940 şi 1942, teritorii considerate germanice sau propuse spre colonizare; aliaţii Germaniei; statele sateliţi, dintre care unele îşi păstrau conducerea proprie (cum …

Read More »

Solidarităţi şi conflicte în timpul Evul Mediu

De-a lungul întregului Ev Mediu, proprietatea asupra pământului a reprezentat factorul determinant al raporturilor sociale: ea era împărţită între domnie, cler, nobili sau boieri şi comunităţile de ţărani liberi. Prin aservirea treptată a acestora din urmă, numărul ţăranilor dependenţi a devenit tot mai mare. Obligaţiile tot mai numeroase care apăsau pe umerii lor au condus la puternice izbucniri sociale. Boieri şi nobili Clasă politică conducătoare, boierimea sau nobilimea a deţinut şi puterea economică, izvorâtă în primul rând din proprietatea asupra pământului organizat în domenii feudale. Evoluţia relaţiilor în sânul clasei nobiliare din Transilvania a fost însă diferită de cea din …

Read More »

În căutarea unor noi soluţii politice în secolul al XVIII-lea şi prima jumătate a secolului al XIX-lea

Elita românească În societatea românească din secolul al XVIII-lea şi prima jumătate a secolului al XIX-lea, elita era reprezentată de boierime. Domnitorii fanarioţi au respectat cursus honorum caracteristic vechilor familii autohtone, dar au împărţit dregătoriile şi marilor familii fanariote deja stabilite în Principate sau celor venite o dată cu alaiul lor. După 1822, data restabilirii domniilor pământene, celor 30-40 de mari familii boiereşti autohtone sau alogene, înrudite toate între ele, le reveneau funcţiile în administraţie. Treptat, fiii boierilor pământeni şi-au schimbat opţiunile intelectuale şi apoi politice. Datorită preceptorilor angajaţi să-i înveţe limba franceză şi după ce studiaseră în Occident, ei …

Read More »

Moartea lui Ştefan cel Mare

Ştefan cel Mare era bolnav pe această vreme de boala pe care i-o dăduseră ostenelile sale războinice, nopţile de iarnă nedormite, în lagăr, petrecerea îndelungată în umbra umedă a codrilor prieteni, goana peste câmpii în bătaia furtunilor şi sub căderea ploilor de primăvară şi de toamnă şi a zăpezilor moi. Încă din februarie 1501, veniseră la Veneţia doi oameni de-ai lui, frânci, ca să cumpere nişte stofă scumpă de aur şi să tocmească un medic, căci medicii veneţieni erau pe atunci vestiţi în lumea întreagă. În august 1502 abia, ajunse la dânsul Matei din Murano, medicul dorit, care-l găsi chinuit …

Read More »

Diploma leopoldină

Nicolae Bethlen reuşi, totuşi, să facă acceptat un text relativ favorabil principatului. Reuşi să obţină, în sfârşit, ceea ce au urmărit neîntrerupt tratativele interminabile: garantarea în cadrul imperiului a statului separat al Transilvaniei, cu instituţiile lui existente. A luat fiinţă astfel diploma atât de mult dezbătută şi mai ales atât de mult aşteptată (16 octombrie 1690). Revenirea succeselor militare ale imperiului însă, izgonirea lui Thokoly de către Ludovic de Baden, victoria de la Slankamen o puseră iarăşi în primejdie; delegaţia a trebuit să aştepte opt luni, să depună toate insistenţele, să ceară pe rând intervenţia legaţiilor străine, până când, la …

Read More »