Monthly Archives: iulie 2016

Procesul european de integrare politică

Integrarea politică sau cum funcţionează Europa Dacă integrarea economică a fost un veritabil succes, integrarea politică se dovedeşte a fi mult mai dificilă. După 1945, statul-naţiune a fost supus concurenţei aspiraţiilor supranaţionale. Regula non-ingerinţei în afacerile interne ale unui stat, formulată de ONU, tinde în prezent să fie supusă unor excepţii. Deja este invocată problema intervenţiei militare pentru a împiedica violări grave ale drepturilor omului. În Europa, statul-naţiune este pus în discuţie de către construcţia politică europeană. În 1958, la Strasbourg a luat fiinţă Parlamentul European. Iniţial, membrii acestuia se alegeau prin vot universal indirect, dar după 1976 s-a decis …

Read More »

Etnogeneza românească

Spaţiul marcat de Munţii Carpaţi, Dunăre şi Marea Neagră reprezintă o parte a spaţiului european unde s-au succedat civilizaţiile preistorice şi ale antichităţii clasice care au influenţat civilizaţia tracilor şi geto-dacilor. În acest spaţiu s-au făurit poporul român şi limba română şi s-a dezvoltat o civilizaţie de origine latină ce a îmbogăţit panoplia de popoare şi civilizaţii europene. Spaţiul românesc a fost descoperit de europeni cu uimire şi interes, iar românii au descoperit, la rândul lor, spaţiul european şi extraeuropean în marea aventură a cunoaşterii umane. Ei au lăsat pretutindeni urme ale culturii şi inteligenţei lor creatoare. Dacă pentru unii …

Read More »

Legiuni şi detaşamente auxiliare în Dacia romană

Nucleul armatei din Dacia (exercitus Daciae) îl formează legiunile (legiones), în jurul cărora se grupează celelalte trupe. Legiunile erau alcătuite numai din cetăţeni romani şi efectivul lor era de aproximativ 5.600 de oameni. O legiune cuprindea 10 cohorte, împărţite în centurii. Comandantul legiunii era un legatus legionis, care se intitula şi legatus Augusti, pentru că era numit de împărat, dintre membrii ordinului senatorial. Numai începând din timpul domniei lui Gallienus el se numeşte praefectus legionis şi nu mai este de rang senatorial, ci numit dintre militarii de profesie. După el urmau în rang tribunii, dintre care unii erau tribuni laticlavi, …

Read More »

Corporatismul în perioada interbelică

Corporatismul este o doctrină socio-politică apărută la sfârşitul secolului al XIX-lea, dar concretizată în practică în perioada interbelică, care încearcă instituţionalizarea politică a grupurilor profesionale. Ideile sale de bază sunt participarea lucrătorilor la gestiunea întreprinderilor, asigurarea protecţiei membrilor fiecărei profesii, reglementarea activităţilor profesionale şi respectul tradiţiei. Corporatismul respinge liberalismul, deoarece atât individualismul promovat de această doctrină ar distruge solidaritatea socială şi ar promova războiul tuturor împotriva tuturor, cât şi socialismul, care provoacă lupta de clasă şi exaltă rolul mesianic al clasei muncitoare. El militează pentru solidaritatea patronilor şi a muncitorilor într-o unică asociaţie profesională. Corporatismul de stat s-a afirmat în …

Read More »

Partida naţională

Partida naţională a fost gruparea boierilor din jurul colonelului Ion Câmpineanu, care, între 1835 şi 1838, s-a opus articolului adiţional care ştirbea autonomia legislativă a Ţării Româneşti. Dar programul lor s-a dovedit în cele din urmă a fi mult mai radical: ei au elaborat un proiect de constituţie democratică şi au uneltit pentru înlăturarea domnitorului şi pentru abolirea protectoratului Rusiei. În acest scop, membrii partidei naţionale au căutat sprijin la cancelariile apusene, dar acţiunile lor au fost zădărnicite iar ei au fost întemniţaţi. Din rândurile lor se vor recruta conducătorii Revoluţiei de la 1848.

Read More »

Hotarele Daciei romane

Cu o singură modificare şi aceasta temporară, noile hotare ale provinciei Dacia statornicite pe la 119, abstracţie făcând de ulterioarele schimbări în ceea ce priveşte organizarea şi conducerea ei, rămân neschimbate până la sfârşitul stăpânirii romane în nordul Dunării. Mai de aproape graniţele Daciei romane nu ne sunt cunoscute din izvoarele antice. În mare ele cuprind Banatul, cea mai mare parte din Transilvania şi Oltenia de astăzi, unde stăpânirea romană a lăsat peste tot urme sigure şi numeroase. O singură indicaţie ni s-a păstrat la doi scriitori din secolul IV, Eutropiu şi Rufius Festus, care spun că perimetrul Daciei măsura …

Read More »

Modelul politic liberal

Monarhia parlamentară Partizanii liberalismului au găsit în monarhia parlamentară engleză şi ulterior în democraţia republicană franceză două variante ale modelului politic liberal la care şi-au raportat gândirea şi acţiunea politică în tot secolul al XIX-lea şi chiar mai târziu. Născut în Anglia, modelul politic liberal a luat forma monarhiei parlamentare, edificată aproape în întregime în secolul al XVIII-lea. Regimul parlamentar, întemeiat pe Habeas Corpus Act şi pe Declaraţia drepturilor, respecta libertăţile cetăţenilor, echilibra puterea suveranului cu drepturile Parlamentului, limitând arbitrariul puterii regale prin reglementarea strictă a prerogativelor sale. Regele rămânea şef al bisericii, al armatei, al justiţiei şi al diplomaţiei, …

Read More »

Prinderea şi omorârea lui Tudor Vladimirescu

Ieşind cu trupele sale înaintea lui Tudor Vladimirescu şi cerându-i să accepte o întrevedere, Iordache Olimpiotul a izbutit să oprească marşul armatei pandurilor spre Râmnicu Vâlcea. Faptul s-a petrecut la 18 mai, la satul Goleşti, iar la 21 mai, Tudor a fost arestat de Iordache. O versiune asupra desfăşurării acestor evenimente ne prezintă M. Raybaud, cu asigurarea că o deţine de la martori oculari: „Iordache l-a arestat pe Tudor la a doua întâlnire avută cu el. La prima întrevedere, Iordache i-a arătat nişte scrisori interceptate, ce dovedeau relaţiile lui Tudor cu turcii. Tudor n-a negat faptul, dar s-a apărat spunând …

Read More »

Încercarea supremă a amiciţiei austro-ungare în România

Împrejurările ardelene şi bucovinene n-au putut să rămână fără de răsunet în România liberă. Şi în 1859 şi în 1866, când se credea că armata românească ar putea să încerce o lovitură în Ardeal, unde o aştepta sentimentul popular, ideea unităţii neamului, pe care se sprijinise propaganda oamenilor de la 1848, a trebuit să fie iarăşi vie. În Viena era de fapt teama acestei intervenţii, şi Cuza a spus cândva ce crede despre viitorul austriac. Cândva, un bulgar asigura că a văzut o hartă a „ Imperiului dacic”, mergând până în Macedonia, cu toate ţările slave de peste Dunăre. Lui …

Read More »

Condiţiile cadrului natural-geografic al Ţării Haţegului

Consideraţiile geografice prilejuite de precizarea limitelor teritoriale ale cercetării noastre se cer completate cu principalele date privind, condiţiile geografice şi mai ales resursele naturale ale Ţării Haţegului. Subiectul este foarte important pentru cunoaşterea specificului local, a raporturilor dintre societatea haţegană şi teritoriul în care ea a locuit şi în care s-a dezvoltat, teritoriu care i-a asigurat cele necesare traiului imprimându-i totodată anumite trăsături particulare. Studii recente de geologie, geomorfologie sau de geografie economică dedicate Ţării Haţegului reflectă interesul crescând al respectivelor discipline pentru regiunea de care ne ocupăm. Preluând şi folosind datele acestor cercetări, nu pierderii din vedere faptul că …

Read More »