Monthly Archives: iulie 2016

Călătorii străini despre civilizaţia din spaţiul românesc în Evul Mediu şi la începuturile modernităţii

Spaţiul românesc se situează la confluenţa a două lumi, a două civilizaţii: cea orientală şi cea occidentală. De aceea, în spaţiul românesc se întâlnesc elemente ale celor două spiritualităţi care au fost asimilate într-o civilizaţie originală, interesantă, ce a atras atenţia călătorilor străini din această perspectivă. Creştin din naştere, vorbind o limbă romanică, poporul român a suferit o importantă influenţă orientală, specifică lumii ortodoxe, mai ales în condiţiile instalării slavonei ca limbă de cult şi în cancelaria voievodală. Ţările române au preluat moştenirea bizantină în ceea ce priveşte ceremonialul de curte, titlul domnului, costumul acestuia şi al înaltelor fete bisericeşti, …

Read More »

Regimul stalinist

Stalinismul economic sau „a doua revoluţie bolşevică” (1928-1941) După moartea lui V.I. Lenin, survenită în 1924, s-au înfruntat doi oameni şi două concepţii. Lev Troţki susţinea ideea „revoluţiei mondiale” argumentând că URSS, care era înapoiată din punct de vedere economic, nu trebuia să devină o ţară izolată. Celălalt pretendent la succesiunea lui Lenin, Iosif Stalin, considerând că regimul comunist ar fi fost atras într-un război periculos prin adoptarea strategiei troţkiste, susţinea ideea „socialismului într-o singură ţară”. În lupta pentru putere, Troţki a fost înfrânt, apoi demis din toate funcţiile în 1927, exilat în 1929 şi asasinat de agenţii lui Stalin …

Read More »

Economia şi societatea în timpul marii crize

Criza economică din 1929 Criza economică, un fenomen fără precedent, a început în 1929 în Statelor Unite şi s-a extins apoi în întreaga lume. Extraordinara prosperitate americană din anii ’20 a fost favorizată de mai mulţi factori: organizarea ştiinţifică a muncii, concentrarea şi raţionalizarea întreprinderilor, publicitatea şi creditul. Dinamismul economic american s-a datorat, în parte, şi speculaţiilor bursiere. Cauza profundă a crizei a fost producţia anarhică, care nu a ţinut seama de capacitatea de absorbţie a pieţei. Aproape toate întreprinderile contractaseră împrumuturi masive, majoritatea pe termen scurt, tocmai datorită încrederii în prosperitate şi în posibilitatea rambursării lor. Astfel, întreprinderile au …

Read More »

Probleme şi crize globale

Problemele globale ale omenirii După criza rachetelor din Cuba (1962), lumea nu a mai cunoscut crize internaţionale care ar fi riscat să declanşeze războaie mondiale. Din 1963, în ciuda războiului din Vietnam, destinderea a rămas preocuparea dominantă, deşi lumea a făcut încă mulţi paşi pe drumul reluării războiului rece. În afara rivalităţilor politico-militare dintre comunism şi capitalism, lumea postbelică a fost frământată şi de o serie de probleme globale. Una dintre ele a fost aceea a decolonizării, eveniment major al deceniilor de după 1945. Pentru a lupta contra dominaţiei europene, elitele coloniale din Africa şi Asia au făcut apel la …

Read More »

Craiova împotriva dictaturii antonesciene şi războiului hitlerist

Mişcarea antifascistă a populaţiei craiovene, manifestată viguros în această perioadă, s-a dezvoltat continuu transformându-se într-o puternică rezistenţă antihitleristă în anii dictaturii militaro-fasciste. Torturile, anii de închisoare care s-au înmulţit în timpul dictaturii militaro-fasciste, ocupaţia ca şi condiţiile extrem de dificile ale războiului antihitlerist n-au putut decapita mişcarea revoluţionară craioveană. Comitetul local al Apărării patriotice a stabilit legături directe cu deţinuţii antifascişti din lagăre şi închisori, contribuind în diverse chipuri la informarea şi ajutorarea lor. În toţi aceşti ani, forţele patriotice şi democratice craiovene, alături de forţele antifasciste din toată ţara, au acţionat cu hotărâre pentru salvarea intereselor vitale ale întregului …

Read More »

Religia şi moravurile geţilor şi dacilor

Religia lui Zamolxis Dacă temelia unui stat este traiul material al poporului său, nu este mai puţin adevărat că formele în care se va închega viaţa lui, vor fi determinate, în mare parte, prin moravurile sale şi că inteligenţa lui va veni numai să încorporeze tendinţele sale morale în forme anumite, în aşezăminte văzute. De aceea, după ce am studiat viaţa economică a geto-dacilor, trebuie să trecem la acea morală, pentru a ajunge apoi la cercetarea aşezămintelor create de spiritul lor, condiţionat prin asemenea elemente. Întreaga viaţă morală a poporului geto-dac era dominată de formele religiei, împărtăşind astfel şi ea …

Read More »

Drepturi şi libertăţi democratice în Constituţia României din 1923

Titlul II al Constituţiei, intitulat „Despre drepturile românilor”, cuprindea articolele 5-32 şi preciza drepturile şi libertăţile democratice. Dezbaterea acestor articole a suscitat vii discuţii. În articolul 5 proiectul de Constituţie definea drepturile românilor. Cele mai multe amendamente la acest articol au fost aduse de către reprezentanţii minorităţilor. Acestea au fost însă respinse, fiind considerate nefondate. Una dintre problemele îndelung discutate în Parlament, ca şi în afara lui, a fost aceea a acordării de drepturi civile şi politice femeilor, drepturi ce urmau a fi consacrate prin articolul 6. În România de după 1918, mişcarea feministă a cunoscut o activitate intensă, deoarece …

Read More »

Miniştri de externe ai României (1918-1940)

Ion I.C. Brătianu – 29 noiembrie 1918 – 12 septembrie 1919 şi 21 iunie – 6 iulie 1927 Nicolae Mişu – 15 octombrie – 28 noiembrie 1919 Alexandru Vaida-Voievod – 1 decembrie 1919 – 13 martie 1920, 6 iunie – 10 august 1932 şi 11 august – 17 octombrie 1932 Duiliu Zamfirescu – 13 martie 1920 – 13 iunie 1920 Gheorghe Derussi – 17 decembrie 1921 – 17 ianuarie 1922 Ion G. Duca – 19 ianuarie 1922 – 27 martie 1926 Ion Mitilineu – 30 martie 1926 – 4 iunie 1927 Barbu Ştirbei – 4-20 iunie 1927 Nicolae Titulescu – …

Read More »

Caracterul antifeudal al programului lui Tudor Vladimirescu

A ştiut Tudor Vladimirescu, în împrejurări atât de complicate, să întocmească programul unei mişcări antifeudale? Criticii de astăzi ai lui Vladimirescu îi judecă actele prin raportare la câteva principii socotite inatacabile, părând a ţine de domeniul evidenţei, precum acestea: răsturnarea regimului economic, social şi politic din Ţara Românească presupunea, ca o condiţie sine qua non, ridicarea împotriva Imperiului otoman; nu era cu putinţă ca o mişcare revoluţionară să combată feudalismul, colaborând cu boierimea etc. Cererile norodului românesc – constată aceştia -, în loc să preconizeze măsuri care să zdruncine dominaţia turcilor şi a boierilor, lăsau, în fond, aproape intact regimul …

Read More »

Proiectele de realizare a statului român modern (secolul al XVIII-lea – 1859)

Condiţiile care au dus la naşterea României moderne sunt legate atât de transformările suferite de societatea românească în secolul al XVIII-lea şi în prima jumătate a celui următor, cât şi de conjunctura politică internaţională în care „problema orientală” s-a transformat într-un factor de echilibru european. „Problema orientală” – cadru pentru emanciparea românilor După asediul Vienei (1683), decăderea Imperiului Otoman se accentuează iar vechea „problemă orientală” dobândeşte un nou conţinut. În secolul al XVII-lea concurenţa dintre Habsburgi şi Romanovi pentru moştenirea „omului bolnav” al Europei a generat războaie care au marcat sud-estul european şi au obligat Imperiul Otoman la importante cedări …

Read More »