Odă (în metru antic), de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat literar)

Poezie a maturităţii artistice depline, a împlinirii perfecţiunii clasice „în metru antic”, Oda lui Mihai Eminescu a fost publicată în decembrie 1884, după ce parcursese un lung proces de gestaţie de aproape zece ani, timp în care poetul a conceput unsprezece variante succesive. O primă versiune în metru antic este Oda pentru Napoleon, devenită în altă variantă Odă (în metru antic), păstrând acelaşi motiv poetic al măririi, ca simbol al originii geniului, al prorocirii. În versiunile următoare, se accentuează atitudinea lirică şi se conturează stări tipic eminesciene: voluptatea durerii, sentimentul prefacerii vieţii în vis, poezia devenind o elegie de iubire. …

Read More »

Nopţi la Serampore, de Mircea Eliade (comentariu literar, rezumat literar)

Mircea Eliade, spirit erudit şi enciclopedic, a fost filozof, prozator, eseist şi istoric al religiilor. Discipol al filozofului Nae Ionescu, membru al societăţii „Criterion”, Mircea Eliade este considerat „şeful noii generaţii”, grupare spirituală din care făceau parte puternice personalităţi ale culturii române: Emil Cioran, Constantin Noica, Eugen Ionescu, Mircea Vulcănescu, Petre Ţuţea, Petre Pandrea şi Petru Comarnescu. Între teoriile filozofice elaborate de Mircea Eliade şi care se manifestă în proza fantastică se înscrie teza numită Fenomenologia sacrului, în care conceptele „sacru” şi „profan”, aflate într-o totală dependenţă, sunt considerate „două situaţii existenţiale asumate de om de-a lungul existenţei sale”, însemnând …

Read More »

Toma Alimoş, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Apartenenţa operei la genul epic, specia literară baladă populară Balada este o operă literară epică în versuri, inspirată de obicei din tradiţia istorică sau populară, în care se povesteşte o întâmplare neobişnuită, la care iau parte două sau mai multe personaje, prezentate de obicei în antiteză şi în care realul se împleteşte cu fabulosul. Baladele populare se mai numesc şi cântece bătrâneşti. Toma Alimoş, de Vasile Alecsandri, are toate însuşirile unui autentic cântec bătrânesc nepieritor prin valorile sale artistice, prin răspândirea la românii de pretutindeni, prin vechimea sa, când oamenii îşi făceau singuri dreptate, animaţi de simţul spontan al justiţiei, …

Read More »

Balaurul, de Mihail Sadoveanu (comentariu literar, rezumat literar)

Apartenenţa la genul epic, specia literară povestire în ramă Balaurul este a treia povestire din cadrul volumului de nouă povestiri, Hanu Ancuţei, scris de Mihail Sadoveanu. Povestirea în ramă (povestirea în povestire sau povestire cu cadru) este o specie a genului epic, în care se narează o situaţie neobişnuită, iar personajele sunt conturate mai palid Timpul narativ se situează într-un plan al trecutului, iar principala modalitate de expunere este evocarea. Spaţiul desfăşurării acţiunii este unul privilegiat şi ocrotitor (un topos). În care mai mulţi povestitori relatează întâmplări pilduitoare, respectând un ceremonial prestabilit şi desfăşurând o artă a discursului memorabil. În …

Read More »

Versul ţării, de Ion Pillat (comentariu literar, rezumat literar)

Apartenenţa operei la genul liric, specia literară odă Ion Pillat este poet interbelic, lirica sa fiind puternic ancorată la pământul strămoşesc, exprimând profunda sa dragoste pentru neam şi ţară, pentru limba românească. Oda este o specie a genului liric, prin care autorul exprimă direct sentimentele de admiraţie şi veneraţie pentru ţară, popor, o personalitate glorioasă, o idee măreaţă sau un eveniment de interes naţional. Tonul este elogiativ, autorul scoţând în evidenţă meritele deosebite ale celui lăudat, omagiat. Poezia Versul ţării, de Ion Pillat, este o odă închinată limbii române, poetul exprimându-şi admiraţia pentru frumuseţea, forţa de expresie şi rezistenţa acesteia …

Read More »

Kir Ianulea, de I.L. Caragiale (comentariu literar, rezumat literar)

Nuvela Kir Ianulea, de I.L. Caragiale, a fost publicată în volumul de Schiţe nouă din 1910, fiind reproducerea povestirii despre Belfegor a lui Machiavelli, aşa cum Caragiale însuşi afirma într-o notă din finalul volumului mai sus menţionat: „Această poveste se găseşte în Giovanni Brevio, Roma 1545, intitulată «Novella di Belfegorx»; mai târziu, în 1549, apare cu acelaşi titlu sub numele lui Machiavelli. […] Un savant bibliograf englez, John Dunlop, crede că originalul lui Belfagorx se găsea într-un manuscript latinesc al Bibliotecii St. Martin din Tours, manuscript dispărut pe vremea războaielor civile”. Opera este o nuvelă fantastică, deoarece îmbină planul real …

Read More »

Amurg violet, de George Bacovia (comentariu literar, rezumat literar)

George Bacovia, pe numele său adevărat George Vasiliu, „este o personalitate artistică complexă, ale cărei valori nu pot fi căutate pe o singură coardă şi relativa monotonie tematică a poeziei sale […] ascunde de fapt o mare bogăţie interioară de sensibilitate şi o diversitate derutantă a artei sale” (Mircea Anghelescu). Pseudonimul Bacovia îl împrumută de la numele roman al oraşului natal, Bacău, aşa cum el însuşi precizează într-un interviu apărut în 1943: „Pseudonimul […] vine de la numele roman al Bacăului, care se zicea Bacovia, aşa numindu-se probabil întreaga regiune din această parte a Moldovei. Eu l-am luat […] din …

Read More »

Sărmanul Dionis, de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat literar)

„Acesta a fost Eminescu, aceasta este opera lui. Pe cât se poate omeneşte prevedea, literatura poetică română va începe secolul al XX-lea sub auspiciile geniului lui şi forma limbii naţionale, care şi-a găsit în poetul Eminescu cea mai frumoasă înfăptuire până astăzi, va fi punctul de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a vestmântului cugetării româneşti”, afirma Titu Maiorescu în studiul Eminescu şi poeziile lui (1889). Tot marele critic aprecia personalitatea psiho-intelectuală a lui Eminescu, vasta sa cultură de nivel european, precum şi amplele cunoştinţe dobândite despre mitologia indiană şi românească, studiind sanscrita, religia budistă şi textele indice Rig-Veda şi Mahabharata. …

Read More »

Iepurele, ogarul şi copoiul, de Grigore Alexandrescu (comentariu literar, rezumat literar)

Grigore Alexandrescu, unul dintre scriitorii reprezentativi ai literaturii române din prima jumătate a secolului al XIX-lea, prin creaţii artistice memorabile: meditaţii social-filozofice, poezii patriotice, epistole, satire elegii şi proză romantică. El a fost simpatizant al Revoluţiei de la 1848 şi a participat la lupta pentru Unirea Principatelor (1859). Ca scriitor, a rămas în conştiinţa posterităţii prin fabulele sale, între care se înscrie Iepurele, ogarul şi copoiul, publicată în ultimul volum antum al lui Grigore Alexandrescu, intitulat Meditaţii, elegii, epistole, satire şi fabule (1863). Tema Tema fabulei Iepurele, ogarul şi copoiul este satirizarea justiţiei, în care dreptatea este totdeauna de partea …

Read More »

Letopiseţul Ţării Moldovei, de Miron Costin (comentariu literar, rezumat literar)

Letopiseţul Ţării Moldovei de la Aaron Vodă încoace, de Miron Costin, continuă cronica lui Grigore Ureche şi, spre deosebire de acesta, Miron Costin este martor şi uneori participant la evenimentele relatate, conferind astfel conţinutului un plus de adevăr istoric, de obiectivitate şi responsabilitate, deoarece „eu voi da seamă de ale mele câte scriu”. Dominat de sentimente patriotice, Miron Costin îşi exprimă deznădejdea că Moldova cădea din ce în ce mai mult sub puterea turcească, iar luptele interne şi externe măcinau ţara: „nu sunt vremurile subt cârma omului, ci bietul om subt vremi”. Cronicarul realizează pagini memorabile consacrate domniilor lui Vasile …

Read More »