crispedia.ro Enciclopedie universală

Desfăşurarea şi sensul evenimentelor revoluţionare de la 1821, din Ţara Românească, continuă să reprezinte o temă fecundă pentru cercetarea istoriografică. Mai înainte de a examina interpretările – cu caracter ipotetic – formulate până acum de cercetători, e potrivit să însemnăm câteva date şi fapte certe, marcând succint firul şi cadrul acţiunii lui Tudor Vladimirescu (şi indicând totodată aspectele neelucidate încă, asupra cărora va stărui lucrarea de faţă). Fără menţionarea prealabilă a acestor date, s-ar înţelege mai greu analizele şi comentariile ce urmează, cu privire la evoluţia şi semnificaţia evenimentelor. Ianuarie 1821 (până în ziua de 18) – Boala şi moartea …

Forme de manifestare (1) Întruniri săptămânale (2) „Prelecţiuni” populare (3) Iniţiative instituţionale (4) Publicaţii periodice (5) Burse pentru studii în străinătate (6) Manifestări publice comemorative (1) Încep în toamna anului 1863. Au loc în casele membrilor fondatori cei mai cunoscuţi: Petre P. Carp, Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, Vasile V. Pogor şi Theodor G. Rosetti, care propune denumirea societăţii. Reprezintă dezbateri de înaltă ţinută intelectuală, pe teme de cultură: estetică, filologie clasică, istorie, arheologie. Prezentarea propriilor creaţii şi traduceri este asociată criticii junimiste, care constă în: examinarea severă a literaturii vremii, respectarea principiilor artistice precise, refuzul oricăror imixtiuni cotidiene (mondene, politice) în actul de creaţie. Procedee folosite: ironia, …

Statul Israel s-a născut în 1948. Mai mulţi factori s-au conjugat pentru a realiza acest lucru. A fost mai întâi sionismul, ideea întoarcerii evreilor în Palestina, ţara pe care strămoşii lor fuseseră obligaţi să o părăsească cu 2.000 de ani înainte. Mişcarea sinonistă a fost creată la sfârşitul secolului al XIX-lea de Theodor Herzl. Evreii au obţinut mai întâi susţinerea britanică (Declaraţia Belfour, 1917) apoi internaţională (Conferinţa de la San Remo, 1922) pentru ideea unui Cămin Naţional Evreiesc în Palestina. Al doilea război mondial şi genocidul nazist au pus cu acuitate problema creării unui stat evreu. ONU a decis în …

Zona de influenţă politică şi culturală a Romei a cuprins, începând cu secolul I î.Hr., cea mai mare parte a spaţiului locuit de geto-daci. În acest spaţiu are loc o romanizare masivă a populaţiei, accentuată pe măsura integrării teritoriilor cucerite în structurile politico-administrative romane şi a stabilirii de legături între provincia romană şi zonele rămase libere. Procesul va da naştere în final unei populaţii daco-romane, vorbitoare de limbă latină, care va alcătui fundamentul poporului român. Dacia romană Noua provincie romană a cuprins doar o parte a teritoriului fostului stat dac, unele părţi ale acestuia fiind integrate Moesiei Inferioare, iar altele …

Sub domnia lui Eduard I apare pentru prima oară un parlament, compus din două Camere, dar crearea instituţiilor parlamentare n-a fost un act conştient. Bunul-simţ al regilor, puterea baronilor, rezistenţa orăşenilor opuseseră până atunci expediente succesive dificultăţilor neprevăzute. Parlamentul s-a născut din ciocnirea acestor elemente. Convocat de rege ca un instrument de guvernământ a devenit încetul cu încetul un instrument de control în mâinile baronilor, apoi în ale naţiunii întregi. La origine stă Marele Consiliu al suveranilor normanzi, a cărui umbră mai dă şi astăzi târcoale Palatului Westminster. Dacă intrăm în Camera Lorzilor, tronul ne aminteşte că regele este preşedintele …

După revoluţia bolşevică din octombrie 1917, Finlanda s-a declarat independentă faţă de Rusia la 6 decembrie 1917. La scurt timp, Rusia sovietică a recunoscut independenţa acestei ţări, dar relaţiile ruso-finlandeze au rămas încordate până la începutul celui de al doilea război mondial, din cauza faptului că Finlanda nu a adoptat calea dezvoltării socialiste, aşa cum ar fi dorit guvernul de la Moscova. După ce au anexat în septembrie 1939 teritoriile poloneze, însumând circa 200.000 kmp, sovieticii au anexat cu forţa statele baltice Estonia, Letonia şi Lituania. De asemenea, URSS a încercat să-şi întărească graniţele la nord de Leningrad prin acapararea …

În 1989, programul televiziunii române era doar de trei ore pe zi. Majoritatea emisiunilor aveau ca subiect „împlinirile” epocii Ceauşescu, pe care însă nimeni nu le mai putea crede. Românii apelau la surse de informaţie alternative: televiziunile iugoslavă, bulgară şi moldovenească sau postul de radio „Europa liberă”, care avea o audienţă considerabilă, fiindcă emitea ştiri corecte din ţară şi din „lumea liberă”. În România, presa era total controlată de stat. Cel mai mare editor era chiar PCR, proprietarul ziarului „Scânteia”, care avea un tiraj de aproximativ un milion de exemplare. În ziua de 22 decembrie 1989, sediul televiziunii a devenit …

Regiunile pontice au fost primele care au suferit efectele marii crize a invaziilor din secolul al III-lea şi a multiplelor sale repercusiuni în atâtea domenii diferite; poziţia lor geografică le expunea inevitabil agresiunii care se pregătea din nou, atât din nord, cât şi din est. Cercetările efectuate asupra vechii probleme a „invaziilor barbare” sau a „migraţiei popoarelor”, formule consacrate de istoriografia din secolul trecut, ne obligă să considerăm astăzi chestiunea din cu totul alt unghi şi mai ales într-o perspectivă mult schimbată. Nu mai este vorba de a descrie o fază nouă în duelul secular al Romei cu barbarii sau …

Este evident că în secolul al III-lea prima perioadă de prosperitate a regiunilor pontice ia sfârşit. Viaţa cetăţilor a devenit mai săracă, exportul de grâu a scăzut. Se simte apăsând pe lumea greco-scitică o ameninţare care nu a putut fi îndepărtată. În adevăr, din ambele părţi deodată, pericolul atât de mult timp reţinut de forţa Imperiului iranian prinde contur şi se precizează: este vorba de invazia celţilor care coboară din Europa Centrală pe cursul Dunării până la vărsare şi traversează Balcanii, pentru a întemeia în Asia Mică regatul galaţilor, către 270 î.Hr. Un alt stat celt se întemeiază în Tracia, …

Drumurile de uscat, în parte şi cele de apă, au favorizat în larga măsura dezvoltarea economica şi apărarea provinciei Dacia. Sunt mai multe tablouri pe columna lui Traian, în care se vede cum, în timpul operaţiilor de cucerire a Daciei, soldaţii romani defrişează păduri, construiesc drumuri, ridică poduri şi în unele locuri dărâmă stânci, pentru a face loc căilor de comunicaţie. Aşadar, primele drumuri construite de ei au un scop militar, iar mai târziu, prin diferite amenajări şi completarea reţelei, acestea deveneau însemnate artere de legături economice. Principalele drumuri ale Daciei, unind centrele de seamă ale provinciei, sunt însemnate şi …