crispedia.ro Enciclopedie universală

Povestirea Puiul face parte din volumul În lumea dreptăţii (1906), apărut în colecţia Povestind copiilor, şi conţine povestiri şi schiţe având ca temă lumea copiilor, a animalelor şi a păsărilor. Ioan Al. Brătescu-Voineşti este un povestitor sentimental, mişcat de dramele umane, de viaţa măruntă, lipsită de orizont şi perspective. Marcat de orientarea poporanistă, personajul prozelor sale va fi fiinţa neînsemnată, fără apărare sau neînţelesul şi inadaptatul. Sociologic, opera sa este populată de slujbaşi umili, copii săraci, bătrâni maniaci, boieri scăpătaţi, cu toţii stârnind compasiunea şi înţelegerea. Învinşi în viaţa socială, ei vor fi purtătorii mesajului moral al autorului prin onestitatea, …

Capodopera lui Mihail Sadoveanu, pe tema copilăriei, rămâne Dumbrava minunată. Cadrul este al unei povestiri realiste: începutul şi sfârşitul, iar în acest cadru, totul este feeric, de basm, populat de imaginaţia acestei fetiţe, Lizuca, cu personaje şi întâmplări din basme, auzite de la bunicii ei, sau citite de răposata ei mamă. Tema povestirii este cea a copilăriei copilului orfan, care aspiră spre o viaţă fericită. Lizuca este o fetiţă orfană de mamă. Tatăl său s-a recăsătorit cu d-na Mia Vasilian, o femeie provenită dintr-o familie bogată, cu servitori în livrele, guvernantă şi cu moşie mare în Buzău, preocupată mai ales …

Faptul că basmul Ileana cea şireată, de Ioan Slavici, este o operă mai degrabă pentru adolescenţi şi adulţi şi nu atât pentru copii, se poate demonstra chiar pe baza interpretării semnificaţiei celor trei „obiecte” simbolice pe care împăratul, plecat să se bată cu vecinul său, le lasă celor trei fiice ale sale – „câte o floare frumoasă, câte o păsărică veselă şi câte un măr fraged” împreună cu avertismentul: „A cărei floare se va veşteji, a cărei păsărică se va întrista şi al cărei măr va putrezi, despre aceea voi şti că nu şi-a păzit credinţa”. Ce le lasă în …

Incipitul basmului Zâna Zorilor, de Ioan Slavici, reproduce aproape identic formula iniţială a basmului macedonean: „A fost ce-a fost; dacă n-ar fi fost, nici nu s-ar povesti”. „A fost odată un împărat” – continuă autorul – „un împărat, mare şi puternic; împărăţia lui era atât de mare, încât nici nu se ştia unde începe şi unde se sfârşeşte”. Acesta, „cu ochiul cel de-a dreapta tot râde, iar cu cel de-a stânga tot lăcrămează neîncetat”, primul ochi exprimând bucuria tatălui la vederea celor trei feciori ai săi (Florea, Costan, Petru), celălalt plângând la gândul că fiii săi s-ar putea să nu …

Tipul fetei viteze şi isteţe apare la Ioan Slavici în Ileana cea şireată, Limir-împărat şi Floriţa din codru, unde acţiunea se petrece la o cârciumă din codru, şi nu la curtea domnească. Tema basmului este frumuseţea, frumuseţea care poate face lumea mai bună, pe un scenariu clasic, al relaţiei dintre mama vitregă şi fiica adoptivă. În basmul Floriţa din codru, Slavici a abordat un motiv întâlnit nu numai în Transilvania, ci şi în folclorul unor popoare mult mai îndepărtate, de unde a trecut apoi în culegerile şi prelucrările multor creatori de basme. Dar, în cazul lui Ioan Slavici este abordat …

În basmul Doi feţi cu stea înfrunte, Ioan Slavici psihologizează şi adaugă basmului tonalităţi tragice, căci în prezentarea şirului de metamorfoze ale copiilor repudiaţi se insinuează laitmotivul dragostei paterne – care are intuiţii şi afinităţi inexplicabile faţă de aceste forme de existenţă mereu regenerată – şi motivul culpei, al remuşcării refulate ce o chinuie pe împărăteasa cea rea. O ceată de voinici porniţi la vânătoare ascultă oferta a trei fete de păcurar: una se prinde că-i va face viitorului soţ o pâine a tinereţii veşnice, alta o cămaşă ce l-ar face invincibil, a treia, Lăptiţa, doi feţi-frumoşi, gemeni, cu părul …

Trei basme crengiene prezintă perechea primordială, atemporală – căci ei sunt bătrânii timpurilor, principiile complementare ale Universului – Moşul şi Baba. E vorba de Povestea porcului, unde cei doi alcătuiesc un cuplu, de Punguţa cu doi bani, unde perechea e dezbinată, fiecare având gospodăria lui, şi în sfârşit, de basmul în care perechea se află în război, Fata babei şi fata moşneagului. Basmul a fost publicat în „Convorbiri literare” (nr. 6 din 1 septembrie 1877) şi are ca temă vestita dramă a copiilor vitregi. Construit prin antiteză, subiectul poveştii individualizează două tipuri caracterologice evidenţiate în expoziţie în mod direct de …

Capra cu trei iezi, de Ion Creangă, este un basm animalier pe tema feminităţii maternale, iubitoare, generoase. Basmul ne prezintă drama unei mame care îşi propune să pedepsească abuzul şi violenţa în numele dragostei materne, dar şi al unui spirit de dreptate afirmat întotdeauna cu tărie de către cei slabi şi lipsiţi de apărare. Florica Bodiştean descrie structura compoziţională, ca fiind una concisă, fără episoade inutile, dată de două mari secvenţe concepute pe principiul acţiunii şi contracţiunii; practic „basmul spune două poveşti, una a omorului şi cealaltă a răzbunării, ilustrând dictonul după faptă şi răsplată sau cum spune capra: moarte …

Soacra cu trei nurori este cel dintâi basm publicat de Ion Creangă în „Convorbiri literare” din 1 octombrie 1875 şi este, în acelaşi timp, cel mai realist, căci în el nu intervine nicio urmă de fantastic, ci doar de hiperbolizare. Scenariul este unul des întâlnit în lumea rurală: o mamă autoritară şi rea, expresia egoismului absolut, are trei feciori buni de însurătoare. Baba, care se dovedeşte a fi soacra tipică, chiar soacra absolută, hotărăşte să le caute ea însăşi nişte neveste, de preferinţă urâte, dar docile şi muncitoare, cărora să nu le împartă moştenirea decât înainte de moartea sa şi …

Mircea cel Mare şi solii, de Dimitrie Bolintineanu, este o legendă istorică, în care elemente de ficţiune artistică dau strălucire personajului central, un moment din lupta marelui domnitor pentru ţară. Pentru Bolintineanu, zugrăvirea faptelor de arme şi a eroilor din trecutul istoric de luptă al poporului nostru este un mijloc de educare a conştiinţelor în spiritul dragostei de ţară. Cu mijloace sobre, dar convingătoare, poetul cântă virtuţile patriotice, curajul în luptă, setea de libertate naţională. Portretul plin de maiestate al lui Mircea este conturat cu ajutorul unor metafore şi epitete deosebit de sugestive: încărcat de ani, un stejar, bătrânul munte, …